Duminica a XII-a dupa Rusalii

Astăzi, 31 August 2014, în Duminica a XII-a după Rusalii, învățămintele desprinse din Sfânta Evanghelie au o încărcătură deosebită din punct de vedere duhovnicesc.
La Mânăstirea Adămești, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preacuvioşii Părinţi, Protos. Nichifor Mihai şi Ierom. Macarie Gherghe, în frunte cu Preacuviosul Părinte Stareţ, Protos. Fanurie Beldiman.
Duminica aceasta s-a citit pericopa evanghelică după Matei (19:16-22) în care ne este înfățișată pilda tânărului bogat, care n-a dorit să își împartă averea pentru a moșteni Împărăția cerurilor. Acest tânăr a venit cu inima bună și râvnitoare la Hristos, dar a venit la El nu ca la Fiul lui Dumnezeu, ci ca la un înțelept, ca la un mare profet. Acesta, însă, era bolnav de patima agoniselii, a averii. Tânărul întreabă: "Bunule Învăţător, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?" Iisus îi răspunde: "De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viaţa veșnică, păzeşte poruncile." Tânărul îl întreabă: "Care sunt acestea?", iar Mântuitorul îi răspunde: "Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi." După puțin timp, acesta îi zice nădăjduind laudă: "Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte?" Iisus îi răspunde: "Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer. După aceea, vino de-Mi urmează mie!" Și auzind acestea tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii.
De ce anume i-a cerut Mântuitorul să vândă totul și să împartă săracilor? Deoarece a avea mare bogăție nu se potrivește cu împlinirea poruncilor lui Hristos. Omul care este milostiv și smerit nu poate rămâne indiferent la vederea necazurilor și suferințelor semenilor săi și, de aceea, nu poate să își țină averea numai pentru el, pentru că va da totul. Domnul ne-a poruncit să-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine, iar dacă omul păstrează pentru el bogăția sa, înseamnă că se iubește mai mult pe sine decât îl iubește pe aproapele lui. În final, Hristos a spus, referindu-se la oamenii bogați și la iubirea de arginți, că "Mai ușor este a trece cămila prin urechile acului decât a intra bogatul în Împărăția Cerului." Bunurile pământești, plăcerile, luxul dăunează sufletelor celor bogați, deoarece aceștia le pun mai presus de bunurile duhovnicești și în loc să se îngrijească de sufletul care este veșnic, se îngrijesc de trupul trecător. Cel mai necăjit sărac, care nu are vreo avere pământească, dar care îi slujeşte lui Dumnezeu cu căinţa inimii, cu dragostea şi cu compasiunea pentru cei flămânzi şi necăjiţi, de multe ori este mai bogat decât cei mai bogaţi oameni din lume.
Ucenicii uimiţi de întâmplarea cu acest tânăr bogat îl întreabă pe Iisus: "Doamne, dar cine poate să se mântuiască?" El le răspunde: "La oameni aceasta este cu neputinţă, la Dumnezeu însă este cu putinţă." La Dumnezeu totul este posibil şi îi poate mântui pe toţi oamenii, important este ca aceştia să se căiască cu adevărat şi să urmeze calea Domnului.
Unul dintre cei mai mari sfinţi, Cuviosul Antonie cel Mare şi-a pierdut la vârsta de 20 de ani părinţii, dar a moştenit de la aceştia o avere impresionantă. Odată, însă, auzind în biserică cuvintele Evangheliei: "Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ţi averile, dă-le săracilor şi vei avea comoară în cer, şi vino de-Mi urmează mie!" a rămas uimit, iar aceste cuvinte i-au pătruns adânc în inimă și în gând. Astfel, a mers, și și-a vândut averea, împărțind-o săracilor, apoi s-a retras în pustiu, unde a trăit întreaga sa viață, renunțând la bunurile pământești și primind o bogăție duhovnicească nemăsurată. Sfântul Antonie a devenit văzător cu duhul, făcător de minuni, a devenit frate și prieten al lui Dumnezeu.
Ziua de astăzi să vă aducă pace în suflet!